Republica Moldova – cel mai mare beneficiar de fonduri europene din vecinătatea estică. România – principalul partener al RM

De la independența Republicii Moldova din 27 august 1991 până în prezent, Uniunea Europeană împreună cu statul român au dat dovadă de unitate prin faptul că au adus un aport financiar semnificativ de circa 4 miliarde de euro, dintre care aproape jumătate au fost fonduri nerambursabile, pentru a pune umărul la tranziția Republicii Moldova dintr-un stat sovietic într-unul european, care urmărește să adere într-o bună zi la Uniunea Europeană. Cifra de 4 miliarde de euro, care se traduce în asistență europeană, depășește bugetul total al Republicii Moldova pentru anul 2020.

Potrivit unuistudiu realizat de Institutul Republican Internaţional, cetăţenii moldoveni sunt de părere că Uniunea Europeană a investit cel mai mult în Republica Moldova (47% din investițiile totale). Pe locul doi s-a clasat Rusia, cu 27%, pe locul trei – SUA, cu 5%, iar România – abia pe ultimul loc, cu 4%. La rezultatele acestui sondaj de opinie a reacționat ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, care argumentează că nu a văzut nicăieri panouri sau mesaje în presă unde să fie menționate proiectele realizate în Republica Moldova cu finanțare rusească.

În realitate lucrurile stau altfel, iar acest articol își propune să aducă la cunoștința cetățenilor Republicii Moldova (care sunt beneficiarii direcți ai acestor proiecte), detalii cu privire la aportul economic dezinteresat al Uniunii Europene. Își propune de asemenea să expună proiectele în care au fost investiți banii contribuabililor europeni și respectiv români și să le prezinte donatorilor, proiectele finanțate din banii acestor contribuabili și a le demonstra ce nu a mers bine. Acestea fiind spuse, o chestiune este esențială –Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri din partea Uniunii Europene pe cap de locuitor din întreaga vecinătate estică.Această realizare se datorează fără îndoială atât apartenenței Republicii Moldova la Parteneriatul Estic (din mai 2009), cât și Acordului de Asociere și de Liber Schimb semnat cu Uniunea Europeană în 2014.

Cu toate acestea majoritatea proiectelor materializate cu ajutorul fondurilor europene nu sunt cunoscute publicului larg, cetățenilor Republicii Moldova. Asta se întâmplă din mai multe considerente, însă cu precădere din cauza faptului că mediatizarea unor astfel de proiecte este, de multe ori, una superficială. În majoritatea cazurilor, la inaugurarea proiectelor europene, dar mai ales a celor locale, primarul localității și membrii partidelor de guvernământ își asumă toate creditele, omițând să specifice din ce fonduri a fost renovată o nouă școală sau datorită căror parteneri externi au fost posibile reparațiile a sute de grădinițe.

Principalul partener de export și import al Republicii Moldova este în mod incontestabil un stat membru al Uniunii Europene – România.

Uniunea Europeană reprezintă un bazin de 70% pentru exporturile moldovenești, dintre care 30% sunt exporturi moldovenești către România. O chestiune surprinzătoare este cifra exporturilor Transnistriei în Uniunea Europeană totalizând 70%, dintre care principalul importator al produselor transnistrene este chiar România care are o pondere de peste 25 la sută. Acest fenomen a ajutat semnificativ la evitarea unui colaps economic al regiunii din stânga Nistrului, deoarece în ultimii 10 ani Federația Rusă nu mai este principalul partener economic al Transnistriei, cel puțin nu oficial.

Pentru a înțelege mai bine ponderea asistenței europene și românești pentru calitatea vieții cetățenilor Republicii Moldova, voi prezenta punctual cele mai semnificative investiții.

Împrumuturile nerambursabile oferite de Uniunea Europeană au fost mereu foarte așteptate în Republica Moldova. Pentru a le primi, statul moldovean a trebuit mereu să avanseze cu reformele, una dintre condițiile necesare pentru obținerea acestor împrumuturi, atât de vitale pentru supraviețuirea economiei.

În ceea ce privește Întreprinderile Mici și Mijlocii din Republica Moldova, în ultimii 15 ani acestea au beneficiat deasistență de peste 60 milioane euro. Acest suport le-a permis să își extindă propriile activități, dar și să-și modernizeze activitatea economică la nivelul standardelor europene.

Un total de 700 de kilometri de drum au fost sau vor fi reabilitați pe teritoriul dintre Prut și Nistru cu ajutorul banilor europeni, în pofida faptului că acest teritoriu nu are niciun kilometru de autostradă.

De asemenea, transportul în comun din cele mai mari orașe din Moldova, Chișinău și Bălți, a fost îmbunătățit prin achiziționarea a 125 de troleibuze moderne exclusiv din fonduri europene, pentru a corespunde celor mai înalte standarde europene.

O altă redută a colaborării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană sunt acordurile de înfrățire între localitățile moldovenești și cele europene. Numai cu localitățile românești există peste 500 astfel de acorduri de înfrățire, care permit Republicii Moldova o dezvoltare locală mult mai avansată, oferind noi posibilități de finanțare și apropiere de UE. În municipiile Cahul și Ungheni a fost lansatun nou proiect pilot de colaborare strânsă cu Uniunea Europeană, în valoare de 24 milioane de euro, pentru reabilitarea economică a acestor regiuni-cheie prin consolidarea coeziunii economice.

Printre proiectele cu cel mai mare impact, atât economic cât și social, pe lângă cele realizate din fonduri europene, se regăsesc și cele realizate prin intermediul asistenței economice românești, conform Tratatului de Cooperare Strategică semnat între părțile române și moldovenești.

O chestiune mai puțin cunoscută o reprezintă finalizarea proiectului de reconstrucție a satului Cotul Morii aproape de la zero. Aflat pe malul moldovenesc al Prutului, acest sat a fost reabilitat exclusiv din ajutor umanitar românesc. Pentru acest proiect au fost alocate 8 milioane de euro pentru reconstruirea caselor inundate în anul 2010. Acest proiect reprezintă un exemplu de solidaritate a statului român față de statul moldovean, demonstrând că România poate gestiona cu brio programe de asistență externă.

Totuși, ce poate fi mai palpabil pentru cetățeanul moldovean decât construcția a aproape o mie grădinițe pentru copii în toate raioanele (județele) țării? Strategia României este aceea de a aduce mai aproape Republica Moldova de vectorul european prin educarea copiilor, elevilor și studenților. Când se investesc peste 26 milioane de euro în renovarea a aproape o mie de grădinițe, gândirea este clar una orientată spre viitor, un viitor european pentru cetățenii moldoveni. În același timp, elevii și studenții basarabeni beneficiază anual de burse de studiu în România în valoare totală de 16-19 milioane de euro.

La nivel de unități de transport, un exemplu elocvent de asistență economică din partea României îl reprezintă donațiile de microbuze școlare pentru elevi, 200 la număr, care au fost repartizate în toată țara. Această donație, în valoare totală de circa 6 milioane de euro, a fost realizată în două tranșe, în 2014 și apoi în 2017.

În ceea ce privește activitatea SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare – serviciu care a fost adus în Republica Moldova cu sprijin românesc), în Republica Moldova, aceasta a început în anul 2014, iar de atunci până în prezent au fost efectuate peste 13.000 de intervenții terestre și aeriene medicale. Scopul primordial al serviciului a fost mereu acela de a transfera echipajul medical la locul unde se află un pacient în stare critică, în vederea acordării de asistență medicală de urgență. Acest proiect a contribuit semnificativ la îmbunătățirea serviciilor de urgență moldovenești, mai ales prin crearea infrastructurii de frontieră pentru intervențiile transfrontaliere aero-medicale atât de necesare.

La nivel de restaurări/construcții a unor clădiri cu importanță simbolică și identitară pentru Republica Moldova, asistența europeană și cea românească e nelipsită. Un exemplu în acest sens este Conacul Manuc Bey din Hâncești, unul dintre simbolurile istoriei moldovenești. Acesta a fost renovat în totalitate prin intermediulprogramului operațional comun „România-Ucraina-Republica Moldova”, în valoare de peste 2 milioane de euro. Aceste fonduri au fost utilizate și pentru restaurarea complexului de mănăstiri Elena Ioan Cuza din România, precum și pentru renovarea conacului Blesciunov din Ucraina.

O altă acțiune de asistență o reprezintă reabilitarea unei clădiri a Liceului româno-francez „Gheorghe Asachi” din Chișinău, realizată cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 a Municipiului București. Costul total al serviciilor de renovare a fost de peste 3,6 milioane de euro, dintre care 95 la sută a fost acoperit de partea română.

De asemenea, Primăria Sectorului 1 din București a oferit un sprijin de aproape un milion de euro pentru reconstrucția scărilor de granit din Parcul Valea Morilor din Chișinău. Un alt milion de euro a fost oferit Republicii Moldova de către autoritățile române pentru restaurarea Muzeului Național de Artă al Moldovei. De același suport s-a bucurat și parcul “Alunelul” din Chișinău, proiectul de reparație fiind finanțat cu 846 mii de euro de către Primăria Sectorului 6 din București.

Un alt grant asemănător, în valoare de 1 milion de euro, a fost oferit de Guvernul României pentru renovarea Sălii cu Orgă din Chișinău, mai exact pentru renovarea fațadei, acoperișului și demisolului.

Primul teatru construit de la independența Republicii Moldova până în prezent a fost ridicat din temelii din banii Guvernului României, proiectul fiind realizat cu ajutorul celor 800 mii de euro oferiți de partenerii români.

Aproape un million de euro a fost oferit de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din România pentru construcția unei clădiri care găzduiește singura instituție de învățământ cu predare în limba română din Comrat, Găgăuzia..

Luate individual aceste proiecte pot părea prea mici pentru a fi promovate publicului larg, însă anume aceste proiecte care individual sunt în valoare de doar un milion de euro, însumate reprezintă un aport semnificativ pentru cetățenii Republicii Moldova, aport care este de necontestat.

Un alt proiect cu componentă strategică este gazoductul Iași-Ungheni, în valoare de peste 9 milioane de euro, care a fost conceput pentru a spori securitatea energetică a Republicii Moldova, precum și pentru a asigura o competitivitate atât necesară pe piața energetică a ambelor state: Republica Moldova și România.

Prin această interconectare de gaze între Republica Moldova și Uniunea Europeană, se dorește reducerea dependenței de gazul rusesc. Această interconectare ar fi un prim pas de succes care ar deschide drumul către o dezvoltare ulterioară și în alte sectoare, spre exemplu tranziția ecartamentului șinelor ferate de la cel sovietic la cel european, care ar facilita interconectarea cu regiunile Uniunii Europene. Alte proiecte de infrastructură realizate cu sprijinul Uniunii Europene au fost cele de aprovizionare cu apă și canalizare a gospodăriilor, precum și cele care vizează eficiența energetică a clădirilor publice, în valoare de 40 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, este imperios necesar de menționat suportul Uniunii Europene și al României în perioada anevoioasă generată de declanșarea epidemiei de COVID-19. Republica Moldova a beneficiat de asistență economică de 87 milioane de euro pentru depășirea crizei, precum și de 140 milioane de euro alocate de către UE țărilor din Parteneriatul Estic.
În plus, 100 milioane de euro au fost oferiți de europeni pentru sprijinirea IMM-urilor, iar 11 milioane pentru societatea civilă.

Acestui suport financiar semnificativ i se adaugă ajutoarele primite din partea României, mai exact bine-cunoscutulconvoi umanitar format din 20 de camioane cu echipamente medicale care includea 1200 de cutii de Platinium, 1600 de cutii de Kaletra, 500 de mii de măști ffp2, 25 de mii de combinezoane de protecție, cinci mii de ochelari de protecție, cinci mii de viziere, zece izolete, 40 de mii de litri de alcool sanitar și 25 de mii de litri de biocid, ajutorul fiind în valoare de circa 3,5 milioane de euro.

Dar totuși ce ar trebui să facă Uniunea Europeană și România mai bine pentru ca proiectele pe care le materializează să fie cunoscute mai bine publicului larg?

Câteva soluții în acest sens ar fi desigur : mediatizarea cât mai activă, în primul rând în presa din Republica Moldova, iar mai apoi la fiecare proiect, cât de mic este – afișarea unui panou informativ cu donatorii și beneficiarii proiectului;

O soluție mult mai viabilă poate fi organizarea unei caravana reprezentanților permanenți ai Uniunii Europene în Republica Moldova, avându-l în frunte pe ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, care va atrage atenția cetățenilor moldoveni printr-un slogan care exprimă prietenia, încrederea și sprijinul pentru Republica Moldova purtând numele de „Uniunea Europeană alături de Republica Moldova”. Aceeași chestiune o poate face și ambasadorul român la Chișinău, Daniel Ioniță. O altă recomandare care ar putea fi eficientă este comunicarea directă a primarilor cu aspirații europene cu cetățenii moldoveni, mai ales cu cei din mediul rural. Pentru că știm cu toții că primarul localității este perceput ca fiind autoritatea cea mai competentă, furnizoare de informații, în care locuitorii satului au încredere deplină.

Proiectele și sprijinul Uniunii Europene și cel al României este de necontestat, dar de ce populația Republicii Moldova are credința că Federația Rusă îi ajută chiar dacă evidența este contrară?

Acest fenomen își are rădăcinile în războiul hibrid pe care Federația Rusă l-a inițiat. Campaniile de dezinformare și fake-news înfloresc în spațiul dintre Prut și Nistru, mai ales că presa de limba rusă este una foarte activă și numeroasă pentru procentul de 11% din populația Republicii Moldova, al căror limbă nativă este cea rusă. Această temă este una mult prea voluminoasă, de aceea merită tratată într-un alt articol.

În concluzie, este de necontestat suportul oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Faptul că acest stat a beneficiat de cea mai mare susținere economică din Parteneriatul Estic relevă, fără echivoc, dorința Uniunii Europene de a apropia Republica Moldova de comunitatea europeană și de a o îndepărta de zona gri a corupției și subdezvoltării. Din moment ce statul membru UE cel mai apropiat de Republica Moldova este România, este o chestiune firească implicarea celui din urmă în parcursul economic al teritoriului din dreapta Prutului, implicare care, mai mult decât atât, este întărită și de trecutul istoric comun.

Din punctul meu de vedere, acest sprijin economic trebuit gândit în funcție de capacitățile și deschiderea guvernului, însă cu precădere trebuie canalizat pentru ajutorarea directă a cetățenilor Republicii Moldova. Sprijinul direct trebuie în primul rând să ajungă la autoritățile locale, în așa fel încât de aceste fonduri să fie folosite în mod just. Această poziție este desigur împărtășită atât de decidenții europeni, cât și de cei români.

Sursa: hotnews.ro